Din Archicad 26, Direct3D (parte a DirectX) a înlocuit OpenGL ca motor 3D. Din această cauză este necesar ca placa grafică să fie compatibilă cu DirectX 11. Plăcile grafice cu memorie dedicată de 4 GB sau mai mult sunt recomandate pentru a utiliza pe deplin capabilitățile de accelerare hardware. Înainte de a achiziționa o nouă placă video te rugăm să consulți recomandările Graphisoft-ului.
Mențiuni:
Alegerea calculatorului trebuie sa fie corelată cu ceea ce dorești să lucrezi pe el. Pentru unii, poate fi suficient și un laptop cu caracteristicile minime din cerințele de mai sus. Dar, dacă lucrezi la proiecte foarte mari (clădiri înalte, școli, stadioane, etc.), foarte complexe (clădiri vechi cu multe elemente ornamentale pe fațade) sau ai multe randări și prezentări calitative de făcut, atunci un calculator foarte puternic este esențial.
CPU (procesor)
Anumite funcții din Archicad apelează mult la procesorul calculatorului, ca urmare, este o idee bună, să alegi procesorul cel mai rapid pe care îl permiți - mai multe despre multiprocessing.
Începând cu Archicad 12, procesoarele multi-core au devenit platforma recomandată și un standard pentru calculul informatizat de înaltă performanță. Printre domeniile în care îmbunătățirile sunt vizibile se numără navigarea 2D și 3D, generarea modelelor 3D, incluzând calculul secțiunilor/fațadelor și generarea umbrelor. Pe lângă mărirea vitezei, care poate contribui la reducerea termenului de lucru, viteza de reacție optimizată va influența în mod pozitiv mediul general de proiectare. Procesoarele multi-core te ajută și la regenerarea desenelor/vederilor externe aduse ca referință (fișiere externe, independente), deoarece în aceste cazuri sunt lansate simultan copii multiple ale programului.
În Archicad 17 s-a introdus Procesarea în fundal (background processing), funcție care apărea pentru prima oară într-un software de proiectare BIM. Această funcție folosește timpii de răgaz a procesorului, pentru regenerarea în fundal a vederilor deschise. Astfel utilizează la maxim capacitatea procesorului și afișează vederile aproape instantaneu.
Archicad 18 a introdus Cinerender - noul motor de randare - care printre altele includea Multiprocesarea (profitarea pe deplină de hardware pentru perioade de redare semnificativ mai scurte) și Procesarea în fundal (motorul de randare calcula în fundal în timp ce ARCHICAD permitea lucrul normal).
GPU (placa grafică)
Archicad 12 introducea accelerarea hardware pentru vederile 2D pe Windows, utilizând tehnologia DirectX. Asta însemnând, că toate comenzile de desen efectuate în prealabil de către procesorul calculatorului (CPU) au fost preluate de către placa grafică. Această tehnologie asigura performanță mai ridicată și introducea câteva funcțiuni noi, ca de ex. anti-aliasing în toate vederile 2D.
În Archicad 22 generarea hașurilor "symbol" a fost preluată de GPU. Metoda de utilizarea a nucleelor multiple ale procesorului a fost îmbunătățită prin folosirea unui algoritm – patentat de Graphisoft – care ajustează navigarea 2D la conținutul fiecărui proiect, astfel rezultând o navigație extrem de lină și receptivă.
În fereastra 3D, în continuare este utilizată tehnologia OpenGL, ca și la versiunile precedente ale Archicad. Viteza de lucru în fereastra 3D – rotirea modelului, navigarea în spațiu – este proporțională cu capacitatea plăcii grafice.
Timpul necesar pentru generarea modelului 3D, generarea secțiunilor/fațadelor sau chiar și generarea unei imagini fotorandate depinde de viteza procesorului și de RAM-ul disponibil și NU de placa grafică.
Aceste schimbări înseamnă utilizarea tehnologiei de “ultima oră” în afișări grafice, deci alegerea unei plăci grafice capabile și în același timp utilizarea unui driver corespunzător este esențial.
Placa grafică ar trebui sa aibă memorie dedicată de cel puțin de 2 GB VRAM, dar preferabil mai mult. Acesta fiind suficientă în mod obișnuit, cu excepția modelelor 3D foarte mari.
Mai mult VRAM nu face o placă grafică mai rapidă. Oricum, plăcile grafice mai scumpe au deja 2 GB VRAM sau mai mult.
Plăcile “profesionale” ca NVIDIA Quadro, AMD Radeon Pro Vega, sunt de obicei mai sigure (au drivere OpenGL bine testate), dar nu sunt neapărat mai rapide decât plăcile dezvoltate pentru jocuri, cum ar fi seria NVIDIA GeForce GTX sau AMD Radeon. La prețul unei plăci video din seria profesională o alternativă de alegere poate să fie o placă “gaming”, cu același preț, dar cu performanță mai ridicată. Este de menționat însă, că driverele pentru plăcile gaming sunt optimizate pentru jocuri și pot avea probleme de afișare în ARCHICAD. Driver-ele acestora sunt updatate destul de frecvent, astfel, probabil vei reuși să găsești o versiune care va funcționa bine pe sistemul tău.
Hard disk
Anumite acțiuni în Archicad (de ex. pornirea aplicației, scrierea fișierelor de proiect, date temporare, fișiere cache, salvări de siguranță, etc.) sunt limitate de hard-disk, astfel valoarea RPM (rotații/minut) al hard-diskului influențează în mod direct viteza de execuție a acestor comenzi. Din acest punct de vedere, iți recomandăm utilizarea hard-diskurilor SSD - mai multe despre SSD.
Monitor
Monitorul este o componentă foarte importantă a sistemului, mai ales când vorbim de productivitate. Pe de altă parte, monitorul este interfața de comunicare dintre calculator și utilizator, în consecință, trebuie să fie de “calitate”, aici fiind vorba de sănătatea (ochiul) utilizatorului.
Evită să utilizezi monitoare mici (1280x1024), rezoluții de 2K sau 5K sunt mult mai confortabile. Ideea de bază este: “cu cât mai mare, cu atât mai bun”. Oricum, două monitoare cu dimensiuni medii, în locul unuia foarte mare, pot fi o alegere mai ieftină. Totuși, sunt mulți utilizatori care preferă monitoarele mari, cu ecran lat (wide-screen), aranjând paletele de comenzi pe cele două margini ale suprafeței de lucru.
Interfața Archicad este optimizată pentru rezoluții de până la 5K.